Iona - Marin Sorescu

Punctul culminant Cred ca este momentul în care Iona își pierde ecoul. Singurătatea este împinsă la extremă în acele clipe. Nici măcar sunetele nu se mai răsfrâng înapoi. Până și Dumnezeu a ales să-l ignore pe Iona, să-l lase deplin suspendat în singurătate, să-l abandoneze în căderea spre cel mai întunecat străfund al solitudinii. Dacă te gândești că toate astea au fost scrise la sfârșitul anilor 60, în România comunistă, înțelegi mai bine de ce piesele lui Sorescu nu erau montate în teatre....